Tudor Gheorghe – Cantec pentru mama

Tare necăjită ai fost mamă
Iarnă, vară, orice timp trecând
Cât era de frig şi de căldură
Tot desculţă te-am văzut umblând

N-ai purtat o haină mai ca lumea
O scurteică veche doar aveai
Dar şi pe aceea totdeauna
Doar de sărbători o îmbrăcai

Ochii tăi ardeau ca două stele
Le mai văd luminile şi azi
Boabe mari de lacrime ca roua
Le ştergeai cu mâna pe obraz

Tot aşa te ştiu de cand ţin minte
Pe picioare-ai mers la drum mereu
Nici în car nu te suiai de teamă
Boilor să nu le fie greu

Ce păcat ca n-ai trăit măicuţă
C-ai plecat fără de timp în lut
Ce pantofi ţi-aş fi adus acum
Si ce haină, azi, ai fi avut

Ce păcat că n-ai trăit măicuţă
c-ai plecat fără de timp în lut
Ce pantofi ţi-aş fi adus acuma
Şi ce haină ai fi avut

Mamă esti mai frumoasă
ca o duminică fără sfârşit
Când se-aude plânsul ierbii
Sunând sub câmpul înverzit

Acolo peste munţi de gheaţă
Unde miroase a gutui
Stau zâne albe şi învaţă
Ruga ta spusă nimanui

Cu cât mă-ndepartează vremea
Cu cât te uită carnea mea
Eu mă gândesc plângând
la clipa când nu te voi putea vedea

Ce dar să-ţi dau dar ce pot încă
din sărăcia care-o am
Decât să te întorc la clipa
Acelor ani când nu eram

Mama eşti mai frumoasă
ca o diminică fără sfârşit
Când se-aude plânsul ierbii
Sunând sub câmpul înverzit

Nu am
nu am
moarte cu tine nimic
eu nici măcar nu te urăsc
cum te blestemă unii —
la fel cum lumina pârăsc

dar ce-ai face tu
şi cum ai trăi
de-ai avea mama şi-ar muri
dar ce-ai face tu şi cum ar fi
de-ai avea copii şi-ar muri?

Nu am moarte cu tine nimic
Eu nici macar nu te urăsc
Oi fi tu mare, eu oi fi mic
Dar propria-mi viaţă trăiesc
Nu frică, nu teamă
Milă de tine mi-i
Că n-ai avut niciodată mamă
Că n-ai avut niciodată copii
Nu am moarte cu tine nimic!

Related News