Vlad Dobrescu – Insomnii
(!) Abonarea la muzica va tine la curent cu tot ce este nou din lumea muzicii, in functie de preferinta. Completati datele dvs. pentru a primi gratuit muzica noua.
Știu tavanu’ ăsta pe de rost
Mânjit cu cenușa umbrei arse de un lampadar anost
TVul stă închis, încă prinde un singur post
Mă judecă reflexia din ecranul lui jegos
Văd reluări cu „ce ar fi” și „ce bine ar fi fost”
Și „ce bine mă scoteam da’ păcat că am fost prost”
Sunt alert pe-ntuneric, apatic pe lumină
Îmi port pleoapele din plumb până-am parte de odihnă
Și eu țip da’ nu m-aude nimeni, nu-s ca ei
Că-s mânios pe Dumnezei surzi, blestem zei
Că am răni deschise, nimănui nu-i pasă
De-aia-aștept să vină doamna ca să mi le coasă
Și-am ajuns să-mi doresc să fiu parte din minciună
Că atunci pot spera că măcar e una bună
Și-am impresia că voi sunteți toți băgați
Doar că nu putem să fim toți hoți bogați
Da-i un chin să vezi lumea prin ochii mei
Și mă-nchin de ochii lor să nu-i trezesc și pe ei
Că am ochii deschiși da’ am și insomnii
Că odată trezit nu mai poți dormi, îți zic!
(!) Abonarea la muzica va tine la curent cu tot ce este nou din lumea muzicii, in functie de preferinta. Completati datele dvs. pentru a primi gratuit muzica noua.