Carbon Cu Stress – Sindromul deficientei dobandite

- 2013-03-13 - No comments -
Abonare la muzica noua:
(!) Abonarea la muzica va tine la curent cu tot ce este nou din lumea muzicii, in functie de preferinta. Completati datele dvs. pentru a primi gratuit muzica noua.

Introduceti adresa de email:

[Carbon]
E calmul dinaintea furtunii
Legile naturii peste legile lumii
Sub influenta lunii
Nebunii lumii n-au bolta p-o harpa
Ies c-au monstrii din senin ce mancau tot in cale, c-o falca
in pamant, cealalta-n cer, te sterg de pe harta
Tu gunoi menajer, disperi la lopata
Speri cu masca pe fata, casca si portia de apa
Sa ridici porti de fier pe Dunarea albastra
Luat de val pe sus ca de montagne russe
La forte ce esti supus, constati ca esti produs
Finit, mai bine definit, un reprodus silit
Sa produca venit licit pentru circuit
De mic scoala, du-te la scoala, doctorii morala
Te spala pe creier copile, iesi din sala
Tras la tipar din tipare
Stari naturale induse artificial devin amenintare
Limitare, timpul, distanta, teorii cu balanta banul si piata
Softul, interfata, programul cu viata la toamna restanta
Alianta bestiei trage foloase propagand intoleranta
Defrisari de foioase si conifere, exploatari miniere
Sonde petroliere pe diferite nivele
Planul se aplica prompt cica, ridica nivelul de comfort cica
Pe front tine-ti gura mica,
Jocul se disputa, soarecii cu masti pe mutra
Scosi din laborator, se muta in cuburi la deruta
Trec anii, uite pensionarii cum trag pe avarii
Nu-nteleg pentru ce au tras ca magarii
Nu-nteleg unde le e viata, banii
si cum talharii i-au jefuit si acum ii trimit la nani
Niste masti morbide ce abia respira
Dar vrea sa remodeleze trecutul ca pe plastilina.

Refren:
si ma doare, ai mei mor putin cate putin
Simtim si iubim din ce in ce mai putin
Din cerc in cerc fugim, ne lovim, ne sucim
si vorbim mandrii de ce am putea sa devenim.

Doare, ai mei mor putin cate putin
Simtim si iubim din ce in ce mai putin
Din cerc in cerc fugim, ne lovim, ne sucim
si vorbim mandrii, degeaba.

[Stress]
Cand sunt calm, sunt in apele mele
Cele mai intunecate, cum e cerul fara stele
Cele mai adanci, cand de abia mai ies din ele
Dar mintea-mi zboara la cat trag oamenii pentru lovele
Ochii lor sunt ascunsi de mult timp dupa zabrele
si tu esti la fel in afara de chip, oase si piele
Mainile de ajutor, le simti cum se lasa grele
si te apasa-n jos de umeri la fel ca niste bretele
Ei detin mass-media cu rol de intermediar
Spor natural pozitiv, vor sa scada media
Cresti ca fi robot si nu se poate remedia
Nu stii ce vorbesc, cauta masoni pe Wikipedia
stiu ce putere au si influenta-i infinita
Sateliti care vegheaza sunt dincolo de orbita
Vor o rasa de roboti, umanitatea nu-i unita
Muncim pentru altul, sau murim, c-asa-i in piramida
Scutul jos, s-arunc sulita ca la Termopile
Treispe trepte pan-la ochi, scriu veninul meu pe file,
Ne pun otrava in pastile dar tu crezi ca mai ai zile
Ca totul merge ca pe roate, da-ntr-un scaun cu rotile.

Refren:
Doare, ai mei mor putin cate putin
Simtim si iubim din ce in ce mai putin
Din cerc in cerc fugim, ne lovim, ne sucim
si vorbim mandriï, degeaba.

Cereri si donatii, lucruri gratis Romania
Abonare la muzica noua:
(!) Abonarea la muzica va tine la curent cu tot ce este nou din lumea muzicii, in functie de preferinta. Completati datele dvs. pentru a primi gratuit muzica noua.

Introduceti adresa de email: